luni, 15 februarie 2010

0

Noi dorinte


Vechile dorinte neindeplinite raman in picioare, desigur. Sa vedem cat or mai rezista (still standing, yeee). :)
Incep o lista noua. Ia sa vedem, in ordinea prioritatilor, cam cum as vedea eu lucrurile?

Chestii serioase

1. Site-ul meu cu fotografii. Mi se pare cel mai usor de realizat si e destul de concret.

2. Sa fac sport constant. Altfel o sa crape blugii pe mine. Tot aici, sa merg mai des cu bitza. Desi a ruginit deja in beci. Si s-o las mai moale cu fumatul...

3. Sa invat un soft de muzica. Mi se pare destul de greu, dar cu putina perseverenta... Practice makes it perfect! Tot aici, sa continui cu muzica.

4. Sa imi aleg un proiect de fotografiat. Apoi inca unul...si tot asa.
5. Proiectele mele cu biscuiti. Daca nu ma apuc nici anul asta, pot sa uit de ele.

6. Proiectele mele cu documentare (filmate), desi sunt cam neclare. Dar este o dorinta noua!

7. Pictura? E mai la coada listei...


Chestii neserioase

1. Sa ies in oras cat pot de des si sa ma distrez. Daaaa! Sa nu uit ca in Bucuresti se intampla mereu cate ceva.

2. Sa merg in Mexic, marea mea dorinta. Dar mai intai trebuie sa vorbesc fluent spaniola! Si e biletul scump...Si Claudiu n-o sa ma lase...Si ce fac cu Bruno... Pare total irealizabil!

3. Sa invat sa calaresc, iara si iara. Poate la vara, la Golesti, mi-a zis mie Alina ca se poate.

4. Sa iau brevetul de scufundator (acum dau copy-paste din lista veche);

5. Sa sar cu parasuta. Sa fac bungee-jumping. Sa invat sa schiez mai bine;

6. La street dance tot vreau sa ajung, dar mai intai trebuie sa fac sport o vreme. Apoi mai vedem. Parca nici nu se mai tin cursuri!

Italiana si franceza, poate anul viitor. Aparat foto nou, numai daca realizez norma de proiecte foto si nu ma sictiresc iarasi de fotografie intre timp. De calatorii nu zic nimic pentru ca, daca am timp, bani si prieteni cu care sa merg, am o hotarare si o ambitie in mine, ceva de speriat! Nici macar nu merita sa le trec pe lista! :) Dupa ce o sa aiba Irina bebe, daca mai are chef de mine, sper sa merg si pe munte mai des, acum ca or sa faca si ei un traseu mai usor...

1

Vechi dorinte

Ha haaa, m-am uitat astazi pe lista cu dorinte pe care am formulat-o intr-o primavara, acum aproape...DOI ani?! Aveam senzatia ca a trecut doar un an. De atunci nu am mai aruncat nici un ochi pe ea, jur. Straniu, nu? Unele dorinte m-au surprins - ietee, ce mi-am dorit eu acum doi ani! Hi hi! Nu ca nu mi-as dori aceleasi lucruri si acum.

Mda, deci intrebarea este: s-a schimbat ceva? Trebuie sa recunosc acum: sunt o persoana foarte delasatoare si complet dezorganizata. Am multe idei, multe dorinte, dar prea putine prind contur. Asa ca noua dorinta pe anul acesta este sa ma disciplinez. Nu pentru a face mai des ordine in camera sau pentru a deveni o buna gospodina. NO WAY! Ci pentru a pune naibii o data in practica dorintele astea, ca doar nu sunt un capat de lume.

Am totusi si realizari. Chiar si eu ma mir!!! Dar stai...punctul 12 este bifat nu pentru ca m-am dus eu sa-mi cumpar o orga, ci pentru ca am primit-o cadou de ziua mea! E drept, eram foarte hotarata sa o cumpar -candva-, ce bine insa ca am primit-o cadou inainte! Direct legat de punctul 12, s-a ameliorat si punctul 11 - am perioade in care cant aproape in fiecare zi. Alternand cu pauze mari de o saptamana...
A aparut intre timp punctul 12b - sa-mi iau un stativ pentru orga, caci momentan sta pe jos. Deci o am din octombrie, da? Iar acum este prea multa zapada ca sa imi pot cumpara stativul. Publicul: Rusine!! Huoo! Eu: Mda. Aveti dreptate.

Exista insa un plus: punctul 13. Chiar m-am apucat de compus. E drept, mai stangace, dar spre marea mea surpriza, am reusit sa scot ceva interesant. Ce n-as da sa am acum exercitiul din anii cand studiam pianul! Mi-ar fi teribil de folositor. Plus ca nu ma mai pricep asa bine sa transpun o piesa pe note. Sper sa ma tin de asta...e ceva special pentru mine.
Asa... altceva...punctul 15: nu am aprofundat italiana sau franceza, in schimb m-am apucat de spaniola si chiar am facut progrese. Acum pot sa ma uit la un film fara subtitrare si sa inteleg in mare parte despre ce este vorba. Sper sa ma tin si de asta.

In rest, nimic nu s-a schimbat. Nu am mers la cursurile de street-dance, nu am sarit cu parasuta si nici cu bungee (daca m-am zgarcit sa dau 80 de lei la Tg Mures...acum si asta era bifata!), nu am facut nici o scufundare si n-am calarit nici un cal, de schiuri nu m-am mai atins, de biscuiti nici atat (aaah), iar in ceea ce priveste pictura, n-am desenat nimic, in schimb am servit de model... Imagini, in curand, pentru doritori.

Aparat nou inca nu mi-am luat, ba chiar m-am indepartat de fotografie. Cu exceptia Barcelonei, nimic nu mi-a suscitat interesul in ultima vreme. Pana acum cateva saptamani, cand o discutie cu Maia m-a facut sa realizez ca sunt un pic prea inversunata vizavi de fotografie (nu detaliez). Si iata ca mi-am regasit ceva din pofta de a face imagini...Tocmai bine, caci vine primavara! Nu este doar Maia la mijloc, ci si Ufo, cu fixatia lui pe proiecte. Si cam are dreptate... {{Vreau o sansa de undeva ca sa ma repun pe shine, vreau sa se intample ceva frumos! :) Uite, uite cum sunt, nu pot sa ma automotivez...trebuie sa am mereu o motivatie exterioara. Bulshit!}}

Si primul lucru la care m-am gandit a fost site-ul (punctul 9), nici macar pana in ziua de azi eu nu am un site. Poate ca este mai bine asa, acum voi face o selectie la sange a fotografiilor. M-a bufnit rasul cand am vazut vechile selectii - zeci de poze neinteresante. Vreau sa-l fac si sper sa ...NU, il voi face. Gata, vreau sa termin cu "sper sa..." - trebuie sa fiu mai hotarata, ce naiba?! Am talent, ar trebui sa fac rost si de niscaiva ambitie. Adicatelea munca. Caci despre munca este vorba. Adica sunt lenesa de fapt? Nu m-as mira!  Ha ha!
0

Clovnul din metrou


In seara asta l-am intalnit pentru a doua oara pe clovnul din metrou, chiar asa, ma intreb de ce nu l-am vazut mai des. As vrea sa ii fac o fotografie intr-o zi. Pacat ca am aparatul atat de greu si nu-mi vine sa-l iau cu mine. As merge o statie in plus ca sa ii pot face o fotografie buna.

Prima oara cand l-am vazut am stat foarte aproape de el asa ca, in momentul in care a inceput sa arunce cu popicele alea in aer (nu stiu cum le-o zice), am avut ceva emotii ca una dintre ele o sa-i scape si o sa-mi aterizeze fix in cap. Dar nu am schimbat scaunul, am zis - fie ce-o fi, viata mea e destul de plicticoasa acum, macar o popica in cap sa imi iau. Si pot spune ca am avut o zi cu peripetii. :) Pana la urma chiar a scapat una, dar din fericire a aterizat la picioarele mele. Oricum, chiar m-a amuzat. A meritat leul pe care i l-am dat. Cred ca de fiecare data cand l-as intalni i-as da un leu. Il merita, am zis.

Azi era din nou prezent in vagon, pe acelasi traseu. Dar nu am mai nimerit langa el, ci vizavi. Era plin de oameni la ora aia, asa ca am urmarit reactiile celor din jur. Pana la urma, nu vezi zi de zi un clovn in metrou. Sau poate ei vad, cine stie? Cert e ca majoritatea oamenilor ignorau complet prezenta lui. Tipa de langa mine citea dintr-o carte, tinerii de alaturi isi continuau discutia, oamenii mai in varsta priveau in gol, iar badigarzi nu avem pe aceasta linie. Chiar asa, sa nu se lase ei smulsi un pic din rutina mersului cu metroul? Doar un tip, asezat pe scaunul din vecinatatea clovnului, il privea amuzat. Probabil trecea prin aceleasi senzatii tari traite si de mine. O va scapa sau nu o va scapa? Uneori aveam impresia ca se uita de fapt la mine, printre popice. Probabil m-am inselat. Am avut timp sa observ si cu ce era incaltat: o pereche de UGG-uri...alegere cel putin stranie pentru un baiat. Probabil de-aia ii si placeau clovnii.

Si...a scapat-o din nou, in aceeasi directie. Ma intreb daca momentul nu e regizat, asa, pentru divertisment. Doamna de langa nu a schitat nici o grimasa, nu s-a ferit, pentru ea clovnul probabil ca nici nu exista. Daca i-ar fi aterizat popica in cap ar fi crezut ca se dezintegreaza metroul. Sau ca e foc pe undeva si a cazut automat extinctorul, cum a auzit ea ca se intampla in avion. :) Nu l-am urmarit pe baiatul cu UGG sa vad daca face o donatie cat de mica, dar, oricum, lumea nu a fost prea generoasa in seara asta. O zi grea, probabil. Dar nici macar un zambet?

vineri, 20 noiembrie 2009

0

Marea Neagra si plaja...tot neagra

Am scris treburile de mai jos de ceva vreme, dar nu le-am postat nici pana in ziua de azi. Cum in curand (daaaa, as vrea eu...) se va deschide un nou sezon estival, iar lucrurile s-ar putea schimba brusc in bine, m-am decis sa postez totusi pozele mele din Mamaia, cu toate ca vremea lor a trecut. Desi...Vara viitoare s-ar putea sa raman surprinsa cat de actuale sunt! Pozele care nu se demodeaza niciodata ! Bine ca n-am un prim-plan cu costume de baie - privitorii din viitor si-ar fi dat seama imediat ca pozele sunt din 2009 si nu din...2039.


N-am mai fost la Marea Neagra de vreo trei ani, iar in Mamaia de nu mai stiu cand. Am fost in schimb vara aceasta de vreo 3-4 ori, sa-mi ajunga (la Mamaia doar o data, dar o astfel de experienta iti ajunge pentru toata viata!!). Pozele le-am facut pe plaja de langa Galion (restaurantul n-are nici o vina!), in zona dintre sezlonguri, zona tuturor si a nimanui unde, pentru ca stateai pe paturica adusa de acasa, adica pe gratis, nimeni nu facea curat. Cu atat mai putin turistii, care se intindeau la soare pe nisipul amestecat cu mucuri de tigara, ambalaje de plastic si alte resturi mai mult sau mai putin degradabile.


Minunata senzatie de a rasfira nisipul printre degete si de a gasi mici comori aduse de mare, devenise aici o grea incercare pentru stomac. De gasit, gaseai destule (muult mai multe lucruri decat in vremea copilariei mele), in caz ca erai in stare sa rascolesti prin nisip. Pur si simplu nu mi-a venit sa cred, mai ales ca la cativa metri trona o mini-groapa de gunoi. Or fi romanii nespalati si puturosi, dar chiar si asa...sa se coaca la soare cot la cot cu propriile deseuri... Asa ca am iesit din letargia mea vis-a-vis de fotografie si am facut cateva poze.


Nu am mai fost mirata cand am gasit aceeasi situatie pe plaja din Vama Veche. PET-uri peste tot, mizerie... Mai ales in zona Stufului, unde o noapte de zbantzuiala pe plaja inseamna sute de mucuri de tigara aruncate direct pe nisip si amestecate bine sub picioarele petrecaretilor. Cine mai sta sa le adune? Noroc ca mai dispar de la un an la altul pe cale naturala... Am dansat si eu in fata la Stuf si mi-am dat seama ca oricum nu prea ai ce face: cosurile de gunoi sunt putine si se umplu rapid in primele ore, asa ca singura solutie a fost sa transform o doza goala de bere in scrumiera. Dar sa fim seriosi, chiar si cel mai bine intentionat petrecaret uita de problemele ecologice dupa cateva beri.


Revin: am privit mai atent una dintre poze si am descoperit un mic batalion de papucisti care marsaluiau inspre plaja. Comandantul le indica deja zona pe care urmau s-o ocupe. Pentru ca apoi, in buna traditie otomana, sa lase prapad in urma lor. A se observa punga de plastic din care nu pot iesi decat lucruri bune.










0

Anja Plaschg (Soap&-Skin) - o tipa talentata

Am descoperit-o intamplator, mi-au placut de la bun inceput cateva piese - din cate am inteles, le-a compus chiar ea. Am intrat pe site sa aflu mai multe, dar am iesit repede - are un site ciudat, creepy as putea spune, cu o muzica si mai creepy in fundal (asta nu e de bine pentru numarul de vizitari, dar poate altora le place).
Oricum, piesele mi se par chiar faine.
Claudiu, cica: Si tu poti sa faci o astfel de muzica. Daaaa....vom vedea. Eu nu ma pronunt, nici ca da, nici ca ba. Macar acum am instrumentul muncii, o superba claviatura midi care scoate sunete doar daca o conectez la calculator. Are 88 de clape si suna uimitor de bine. Face ca pianul, ca vioara, ca trompeta...si ca multe altele. Poate chiar sa fluiere, stiti voi, ca in Kill Bill... Mai am nevoie de un soft unde sa pun cap la cap mai multe linii melodice si vad eu pe urma...
Am primit-o de ziua mea de la Fratello, Uriashul adica. El este fratele Piticilor, dar este adoptat. Doar este Urias. Cum altfel putea sa care o orga de 20 de kile? Am zdranganit, am si inregistrat ceva, dar mai am pana sa fac muzica de film, asa cum imi doresc in secret. :)
Pana atunci, bucurati-va de muzica Anjei.


 Soap&Skin - Spiracle





Soap&Skin - Turbine Womb